Cardiopatia ischemică: afecțiune cauzată de un flux de sânge insuficient către mușchiul inimii

Arterele coronare sunt vasele care furnizează sânge inimii și mușchiului acesteia, înconjurând inima ca o coroană. Aceste artere furnizează sânge bogat în oxigen către celulele mușchiului inimii. Un stil de viață nesănătos - un regim alimentar bogat în grăsimi, fumat, lipsa exercițiilor fizice - poate duce la acumularea de depozite de grăsimi denumite plăci de aterom pe pereții interiori ai arterelor coronare, obstruând fluxul de sânge. Acest lucru reduce aportul de sânge și împiedică aportul de oxigen către mușchiul inimii. Dezechilibrul dintre necesarul și aportul de oxigen conduce la o circulație precară, adică ischemie în mușchiul inimii. Ischemia prelungită și severă duce la moartea unei părți a mușchiului inimii, în timp ce lipsa temporară de oxigen provoacă ischemia mușchiului inimii. Ischemia se poate manifesta în diferite moduri. Ischemia mușchiului inimii poate fi asociată cu simptome ( angină pectorală , anomalii ale generării și/sau transmiterii semnalului, insuficiență cardiacă acută sau moarte subită. Apariția diverselor forme ale bolii este influențată în mare măsură de durata ischemiei și natura afectării funcționale rezultate.

Tendințe la nivel global

Bolile cardiovasculare se numără printre principalele cauze de deces atât la bărbați, cât și la femei. Acestea au fost responsabile pentru 31,5% din totalul deceselor și 45% din totalul deceselor cauzate de boli netransmisibile, adică de două ori mai mult decât cele cauzat de cancer, precum și mai mult decât toate bolile transmisibile, materne, neonatale și nutriționale combinate.

Semn de avertizare: durerea toracică

Durerea toracică cauzată de cardiopatia ischemică este unul dintre cele mai importante simptome ale aportului sanguin insuficient la mușchiul inimii. Cu toate acestea, este important să știți că poate exista ischemie a mușchiului cardiac fără nicio durere toracică, situație denumită ischemie silențioasă. Durerea toracică care durează o perioadă mai scurtă de timp, mai puțin de 20 de minute, ar trebui să ridice în principiu suspiciunea de angină pectorală, în timp ce durerea mai prelungită, care durează peste 20 de minute, ar putea anunța un infarct miocardic . Durerea toracică și disconfortul toracic sunt simptome foarte frecvente, care pot fi cauzate de o gamă largă de afecțiuni, care nu au neapărat legătură cu inima. Acestea ar putea semnifica anomalii benigne, dar și afecțiuni foarte grave, în care timpul este absolut esențial în ceea ce privește tratamentul. Acuzele și simptomele sunt judecate foarte subiectiv, în funcție de vârsta pacientului și de numeroși alți factori. Există chiar informații care sugerează că bărbații și femeile își percep diferit propria afecțiune. Aceeași afecțiune clinică este resimțită ca cea mai cruntă durere toracică de către unii pacienți și ca o presiune ușoară de către alții. Simptomele vegetative care apar alături de disconfortul toracic sau durerea toracică semnifică de obicei o afecțiune gravă. Femeile care fac infarct raportează greață, vărsături și dificultăți de respirație mai frecvent decât bărbații, în timp ce transpirațiile sunt raportate mai frecvent de bărbați. Simptomele variază în funcție de persoană și pot include durere și senzație de presiune toracică, dificultăți de respirație, senzație de greutate toracică sau un disconfort ușor. Durerea poate iradia în brațe, bărbie, gât sau spate. Simptomele pot fi bruște și acute sau pot apărea, de asemenea, treptat sau periodic.

O durere care se modifică atunci când pacientul respiră, își schimbă postura sau mănâncă, sau o durere localizată într-o anumită zonă a peretelui toracic sau care este însoțită de sensibilitate la presiune, poate însemna o afecțiune mai puțin gravă.
Simptomele care împiedică activitatea normală sau care sunt însoțite de transpirații reci, greață, vărsături, amețeli sau un sentiment inexplicabil de frică sunt, de obicei, semne ale unei afecțiuni mai grave.

Fiecare minut contează

Disconfortul toracic și alte simptome toracice cauzate de cardiopatia ischemică nu apar neapărat într-un mod dramatic. Destul de des, apar treptat, lent, pas cu pas, sau pot fluctua. Uneori sunt percepute nu ca durere, ci ca o senzație de presiune, arsură sau slăbiciune, determinând pacienții să aștepte prea mult înainte de a cere ajutor. Problema este că timpul pierdut scurtează perioada precoce care este cea mai importantă pentru un tratament eficient. Experiența generală arată că, dacă simptomele apar acasă, pacienții așteaptă mai mult decât dacă le prezintă în public sau la locul de muncă. Dacă simptomele sunt grave, pacienții sunt mai înclinați să solicite asistență medicală rapid. De asemenea, persoanele care cheamă o ambulanță sunt, în general, într-o stare mai proastă decât cele care își contactează mai întâi medicul de familie. Este important să fiți conștient de faptul că, din moment ce simptomele toracice pot fi semne ale unei afecțiuni grave, care pune în pericol viața, nu trebuie să așteptați să treacă, ci trebuie să apelați imediat medicul sau ambulanța.

Rezultatele bolii

Cu cât pacienții cu boală arterială coronariană primesc un tratament mai eficient, cu atât vor suferi mai târziu un infarct. Angina pectorală poate fi urmată de moartea unei părți a mușchiului cardiac, adică de infarct, conducând la insuficiență cardiacă. Ratele de deces în spital sunt legate de vârstă și variază de obicei de la 4% la 10% pentru pacienții cu insuficiență cardiacă acută. Rata de supraviețuire pe termen lung a pacienților după un episod de insuficiență cardiacă acută rămâne, de asemenea, scăzută, cu rate de deces raportate la 5 ani de aproximativ 70%. OMS a prognozat că, până în 2020, IC va fi principala cauză de deces în întreaga lume, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Aceasta înseamnă un număr foarte mare de decese, implicând o responsabilitate medicală și socială extrem de serioasă. Prevenirea este esențială pentru a evita toate acestea. Trebuie remarcat faptul că, în acest scop, persoanele cu mai mulți factori de risc ar trebui să fie considerate pacienți chiar dacă nu acuză simptome și testul lor ECG de efort este negativ. Acest lucru se datorează faptului că o arteră se poate bloca complet fără niciun simptom prealabil, așa cum este cazul în 60% dintre cazurile de infarct.

Prevenție

Avem capacitatea de a controla majoritatea factorilor de risc tradiționali, chiar dacă nu pe toți. În zilele noastre vedem adesea că oamenii își asumă prea multă muncă și duc o viață suprasolicitată pentru a-și asigura și menține un trai sigur. Din păcate, acest lucru delegă controlul factorilor de risc cardiovascular - prin exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și prin alimentația sănătoasă - în plan secund. Mulți oameni au un al doilea sau al treilea loc de muncă sau încep să fumeze sau să bea din cauza stresului și nu se gândesc niciodată să includă exerciții fizice, de exemplu, în viața lor de zi cu zi. Acesta este motivul pentru care este imperativ ca toată lumea să fie conștientă de pericolul cardiopatiei ischemice.

Schimbarea stilului de viață este o provocare pentru mulți oameni, chiar dacă știu exact ce ar trebui să facă. Cu toate acestea, sfaturile privind stilul de viață sunt utile numai dacă beneficiarii iau măsuri deliberate și active pentru prevenire. Scopul prevenției cardiovasculare este de a reduce frecvența evenimentelor clinice inițiale și repetate asociate bolilor ischemice, în special în ceea ce privește dizabilitatea și decesul timpuriu. Acest lucru poate fi realizat prin schimbarea factorilor de risc legați de stilul de viață, abordarea factorilor de risc cheie într-o manieră țintită și individualizată și prin administrarea anumitor medicamente.

Conform celor mai recente ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie pentru diagnosticul și gestionarea sindroamelor coronariene cronice, următoarele recomandări se aplică tuturor persoanelor care suferă de o boală cardiovasculară:

• Alimentație sănătoasă: aport redus de grăsimi saturate și colesterol, precum și consum crescut de acizi grași omega-3 (pește), fructe, legume și cereale integrale.

• Renunțarea la fumat: pe lângă consilierea medicală regulată, terapia de substituție nicotinică (gume de mestecat, plasturi) sau altă farmacoterapie ar putea ajuta în renunțarea la fumat.

• Exerciții fizice: sub formă de antrenament fizic aerob de intensitate moderată adaptat nevoilor individuale, efectuat de cel puțin cinci ori pe săptămână, optim timp de 30 până la 60 de minute. Toți pacienții care au suferit un infarct ar trebui, dacă este posibil, să participe la un program de exerciții de reabilitare , fie ca pacienți spitalizați, fie ca pacienți în ambulatoriu.