Boala cardiovasculară rămâne una dintre cele mai frecvente tulburări care afectează bărbații și femeile din Europa și, din ce în ce mai mult, din țările din estul Mediteranei. Cardiopatia ischemică a reprezentat aproximativ 50% din aceste cazuri, iar accidentul vascular cerebral aproximativ 14%.
Când aveți nevoie de o evaluare a riscului cardiovascular?
Recent, a avut loc o schimbare de paradigmă în prevenția cardiacă. Obișnuiam să avem așa-numitele screening-uri de manageri, efectuate în rândul bărbaților tineri și de vârstă mijlocie sănătoși, deoarece se considera că boala coronariană este tipică pentru persoanele care ocupau acest post. Astăzi, consensul este că screeningul trebuie efectuat nu doar în rândul persoanelor tinere sănătoase, ci în primul rând trebuie să identificăm pacienții cu risc crescut care au o probabilitate de peste 7,5% și vârsta <50 ani, peste 10% și vârsta cuprinsă între 50-69 ani sau >15% și vârsta peste 70 ani să decedeze din cauza unei boli cardiovasculare în următorii 10 ani. Două grupuri de pacienți prezintă riscuri mai mari. În primul rând, cei care au deja o afecțiune, adică cei care au boală arterială coronariană, cerebrală sau periferică, precum și pacienții cu diabet zaharat, mai ales dacă au și alți factori de risc. Acești pacienți nu trebuie să fie evaluați, deoarece au deja simptome. Celălalt grup este mai important în ceea ce privește evaluarea riscului, acestea fiind persoane care nu au probleme sau simptome, dar totuși au un risc mai mare. Pe acești oameni trebuie să-i identificăm. Acesta este scopul diagramei de risc (diagrama SCORE 2 & SCORE2-OP) recomandate de Societatea Europeană de Cardiologie și Asociația Europeană pentru Prevenție și Reabilitare Cardiovasculară, care a fost publicată în august 2021 într-o versiune revizuită și include sexul pacientului, vârsta, situația dacă fumează sau nu, valorile tensiunii arteriale și valorile non-HDL colesterolului seric. Aceste date sunt ușor de colectat, iar din acestea și din informațiile furnizate de pacienți se poate stabili dacă aceștia se află în grupa cu risc înalt.
Cine efectuează evaluarea riscului?
Evaluarea riscului este efectuată întotdeauna de medicul care consultă pentru prima dată pacientul. Aceasta înseamnă că de obicei este vorba de medicul de familie sau medicul specialist. Nu aveți nevoie de dispozitive speciale și costisitoare pentru evaluarea riscului, durează un timp relativ scurt și se pot identifica pacienții din grupul cu risc înalt.
De ce au nevoie acești pacienți de îngrijire specială? Sau, cu alte cuvinte, care este motivul pentru care acești pacienți au nevoie de îngrijire specială?
Pentru că activitățile de prevenire sunt cele mai eficiente în acest grup de pacienți. Cu siguranță, știm că pacienții fără factori de risc cardiovasculari pot face un infarct miocardic . Iar Winston Churchill, care a avut mai mulți factori de risc, a trăit până la vârsta de 91 de ani. A trecut prin două războaie mondiale, a băut mult și a fumat trabucuri. Viața lui nu a fost în niciun caz lipsită de stres, era foarte supraponderal și avea o zicală „De câte ori simt nevoia să fac niște exerciții, mă întind în pat până când sentimentul dispare”. Totuși, acestea reprezintă niște extreme și nu sunt tipice pentru marea majoritate a populației.
Ce ar trebui să faceți dacă vă aflați în grupul cu risc înalt cardiovascular?
Această categorie cuprinde populația cu risc înalt, ceea ce înseamnă că în primul rând trebuie să vă schimbați stilul de viață cât mai mult posibil, inclusiv să vă modificați alimentația, să scădeți în greutate, să renunțați la fumat și să începeți să faceți mișcare regulat. Trebuie să faceți tot ce puteți pentru prevenție , adică este posibil să fiți candidat pentru tratament medicamentos. Boala are o structură piramidală: începe cu un cod genetic pe care îl aveți, apoi sunt factorii de mediu, stilul dvs. de viață, factorii de risc, iar apoi, în vârful aisbergului, apare un eveniment cardiovascular . Ar trebui să vă gândiți la prevenție în același mod: aveți stilul de viață, regimul alimentar, fumatul, alcoolul, exercițiile fizice etc. Dacă aveți deja factori de risc ( hipertensiune arterială , diabet zaharat, niveluri anormale de lipide ), aceștia trebuie tratați. În terapia preventivă, aveți nevoie de medicamente care sunt cunoscute nu numai pentru că au un impact asupra tensiunii arteriale, ci că fac și altceva, și anume reducerea probabilității primului sau următorului eveniment cardiovascular.
Dacă luați astfel de medicamente, trebuie să le luați tot restul vieții?
Înțelegerea noastră actuală sugerează că, dacă ați avut un infarct miocardic , există câteva medicamente pe trebuie să le luați tot restul vieții, deoarece ateroscleroza nu este o problemă locală, nu este prezentă doar în acea zonă a vasului de sânge care a provocat infarctul. Aceasta înseamnă că scopul prevenției cardiovasculare este reducerea frecvenței primelor evenimente clinice sau a celor recurente legate de boala arterială coronariană, cerebrală și periferică. Acest eveniment clinic este de obicei unul dintre acestea trei: deces produs dintr-o cauză cardiovasculară, accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
Diagrama de evaluare a riscului nu ia în considerare factorii moșteniți. Cât de importanți sunt aceștia?
Dacă aveți pe cineva în istoricul familial care a avut boli cardiovasculare la o vârstă tânără, atunci vorbim despre un risc genetic. Are o mare importanță dacă o rudă de-a dumneavoastră a făcut un infarct miocardic la vârsta de 95 de ani sau la vârsta de 38 de ani. De obicei, bolile cardiovasculare și tumorile apar la o vârstă mai avansată pur și simplu pentru că organismul „se uzează”. Spunem că la acea vârstă este aproape „natural”, dar nu e firesc la 38 de ani. La o vârstă atât de tânără există un factor genetic, dar acesta este greu de identificat. Bolile cardiovasculare, însă, nu pot fi atribuite unei singure cauze, ceea ce face dificilă combaterea lor, dar, în același timp, de aceea puteți face atât de multe pentru prevenire. În Finlanda s-a dovedit că prevenția la nivel de societate, care nu este o sarcină medicală, este foarte eficientă. De-a lungul a 20 de ani, în Finlanda s-au făcut îmbunătățiri majore prin schimbarea stilului de viață, a obiceiurilor alimentare și a industriei alimentare. În trecut, Finlanda ocupa o poziție precară în ceea ce privește mortalitatea cardiovasculară la nivel global, iar astăzi se numără printre cele mai bine clasate țări din Europa. Iar acest lucru a fost realizat într-o perioadă relativ scurtă, deoarece, în chestiuni de genul acesta, 20 de ani este considerat un timp scurt.
Articole similare:
Indicații terapeutice ASPIRIN® CARDIO 100 mg comprimate gastrorezistente:
• pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii la care se suspectează infarct miocardic acut ,
• pentru profilaxia secundară la pacienţii cu infarct miocardic în antecedente,
• pentru profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral,
• pentru reducerea riscului de atacuri ischemice tranzitorii (AIT) şi accident vascular cerebral la pacienţii cu AIT,
• pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii cu angina pectorală stabilă şi instabilă
• pentru profilaxia trombembolismului după chirurgie vasculară sau intervenţii chirurgicale, de exemplu, PTCA (angioplastia coronariană percutanată transluminală), CABG ( bypass coronarian), endarterectomie carotidiană, şunturi arterio-venoase,
• pentru profilaxia trombozei venoase profunde şi a embolismului pulmonar după imobilizare pe termen lung, de exemplu, după intervenţie chirurgicală majoră,
• pentru reducerea riscului primar de infarct miocardic la persoanele cu factori de risc cardiovascular , de exemplu, diabet zaharat, hiperlipidemie , hipertensiune arterială , obezitate , fumat, vârsta înaintată,
• pentru inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrism coronarian.
Mod de administrare:
• Prevenirea recidivei infarctului miocardic și prevenirea atacurilor ischemice tranzitorii și a accidentului vascular cerebral: 1 comprimat gastrorezistent ASPIRIN® CARDIO 100 mg pe zi;
• Infarct miocardic acut: 1-3 comprimate gastrorezistente ASPIRIN® CARDIO 100 mg pe zi;
Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu multă apă, de preferință cu cel puțin 30 de minute înainte de masă.
Pentru tratamentul infarctului miocardic acut, primul comprimat gastrorezistent trebuie să fie sfărâmat sau mestecat și apoi înghițit.
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicament conține acid acetilsalicilic și se poate elibera fară prescripție medicală.
Citiți cu atenție prospectul. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului.
Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.