Munca dumneavoastră face diferența în riscul de infarct miocardic
Cel mai frecvent discutați factori de risc pentru bolile de inimă sunt stilul de viață sedentar, regimul alimentar necorespunzător și fumatul.
Faptul că anumite tipuri de locuri de muncă pot crește, de asemenea, riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral abia dacă este menționat. Pentru unele locuri de muncă, este deosebit de important să se echilibreze efectele negative.
1 Munca de birou
Dacă petreceți prea mult timp stând la birou, se poate reduce sensibilitatea organismului la insulină și poate scădea nivelul enzimelor de degradare a grăsimilor, în timp. Angajații și managerii cu muncă de birou sunt mult mai expuși riscului de obezitate treptată, care poate duce la probleme cardiace.
Soluția: să faceți mai multă mișcare. Din când în când ar trebui să vă ridicați de la birou și să faceți o scurtă plimbare, care este bună și pentru gândire.
2 Lucrul în situații de urgență
Posturile care implică perioade relativ calme care alternează cu situații stresante bruște pot pune, de asemenea, o presiune asupra funcției inimii persoanelor care au astfel de locuri de muncă. Pompierii, paramedicii, polițiștii, personalul medical de spital au cu toții o rată a problemelor cardiace mai mare decât media. Dacă nu reușiți să găsiți un loc de muncă mai puțin stresant, ar trebui să încercați să echilibrați efectele nocive ale stresului cu un regim alimentar sănătos și exerciții fizice regulate, care ajută, de asemenea, la reducerea tensiunii arteriale.
3 Munca în schimburi
Lucrul în mai multe schimburi sau orele suplimentare regulate pot reprezenta provocări constante pentru ritmul circadian. Schimbarea constantă a tiparului dvs. de somn/veghe, lipsa somnului și oboseala pot duce la perturbarea nivelului de zahăr din sânge, a tensiunii arteriale și a nivelurilor de insulină și la probleme cardiace.
4 Munca în medii poluate
Expunerea la diferite substanțe chimice nocive, cum ar fi fumul și gazele, supune inima unui stres sporit. Monoxidul de carbon, un gaz incolor și inodor care se poate acumula în tuneluri, de exemplu, este deosebit de toxic și poate duce la infarct și accident vascular cerebral atunci când este inhalat în cantități mari.
5 Posturi în industria Horeca
De un timp, fumătorii nu mai au voie să fumeze în baruri, cluburi, restaurante etc. Deși regulile îi deranjează pe fumători, care găsesc mai greu un loc în care să fumeze, ele îi protejează și pe cei care lucrează în localuri de efectele nocive ale fumatului pasiv.
6 Șoferi
Poate părea surprinzător, dar șoferii de autobuze și camioane au, de asemenea, o rată mai mare de probleme cardiovasculare decât media. Acest lucru se poate explica cu siguranță prin munca sedentară, stresul constant legat de trafic și nivelurile crescute ale lipidelor din sânge (colesterol și trigliceride) și excesul de greutate cauzate de obiceiurile alimentare neregulate și adesea nesănătoase. Desigur, și șoferii ar putea reduce riscurile care decurg din locul de muncă prin mai multă mișcare și o alimentație sănătoasă.
7 Muncitori din linia de asamblare
Persoanele care lucrează pe liniile de asamblare din fabrici trebuie să mențină un nivel ridicat de concentrare pentru perioade lungi de timp, fără a lua prea multe pauze. Cerințele ridicate de randament, lipsa de control asupra fluxurilor de lucru și monotonia constantă sunt factori de stres majori.
8 Șomeri
După cum puteți vedea, există multe tipuri diferite de locuri de muncă care implică riscuri cardiovasculare. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că persoanele fără loc de muncă sau aflate între două locuri de muncă sunt perfect ferite de ele. Angajații mai în vârstă care au mai multe dificultăți în a găsi un nou loc de muncă după ce au devenit șomeri sunt cu siguranță expuși riscului. Ei prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială sau diabet decât colegii lor care și-au putut păstra locul de muncă. Prin urmare, șomajul nu este stresant doar din punct de vedere mental și financiar, ci vă poate afecta și sănătatea.
Articole similare:
Indicații terapeutice ASPIRIN® CARDIO 100 mg comprimate gastrorezistente:
• pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii la care se suspectează infarct miocardic acut ,
• pentru profilaxia secundară la pacienţii cu infarct miocardic în antecedente,
• pentru profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral,
• pentru reducerea riscului de atacuri ischemice tranzitorii (AIT) şi accident vascular cerebral la pacienţii cu AIT,
• pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii cu angina pectorală stabilă şi instabilă
• pentru profilaxia trombembolismului după chirurgie vasculară sau intervenţii chirurgicale, de exemplu, PTCA (angioplastia coronariană percutanată transluminală), CABG ( bypass coronarian), endarterectomie carotidiană, şunturi arterio-venoase,
• pentru profilaxia trombozei venoase profunde şi a embolismului pulmonar după imobilizare pe termen lung, de exemplu, după intervenţie chirurgicală majoră,
• pentru reducerea riscului primar de infarct miocardic la persoanele cu factori de risc cardiovascular , de exemplu, diabet zaharat, hiperlipidemie , hipertensiune arterială , obezitate , fumat, vârsta înaintată,
• pentru inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrism coronarian.
Mod de administrare:
• Prevenirea recidivei infarctului miocardic și prevenirea atacurilor ischemice tranzitorii și a accidentului vascular cerebral: 1 comprimat gastrorezistent ASPIRIN® CARDIO 100 mg pe zi;
• Infarct miocardic acut: 1-3 comprimate gastrorezistente ASPIRIN® CARDIO 100 mg pe zi;
Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu multă apă, de preferință cu cel puțin 30 de minute înainte de masă.
Pentru tratamentul infarctului miocardic acut, primul comprimat gastrorezistent trebuie să fie sfărâmat sau mestecat și apoi înghițit.
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicament conține acid acetilsalicilic și se poate elibera fară prescripție medicală.
Citiți cu atenție prospectul. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului.
Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
