De ce trebuie să luați în serios durerea toracică
Angina pectorală stabilă, adică durerea toracică, este cea mai frecventă manifestare a cardiopatiei ischemice. Termenul își are rădăcinile în cuvântul grecesc „ankhon”, care înseamnă „a strânge”, și cuvântul latin „pectus”, care înseamnă „piept” și, prin urmare înseamnă o senzație de strângere în piept (constricție toracică).
În terminologia medicală actuală, angina pectorală este definită ca durere toracică temporară sau senzație de constricție toracică, care apare din cauza alimentării insuficiente cu oxigen a mușchiului inimii și care nu durează mai mult de câteva minute și încetează dacă pacientul rămâne în repaus.
Aportul insuficient de oxigen către mușchiul inimii rezultă din creșterea necesarului de oxigen al mușchiului inimii din cauza efortului fizic ( angină stabilă ); uneori, însă, mușchiul inimii necesită mai mult oxigen din cauza stresului psihic, frigului sau alimentației ( angină provocată).
Tipuri de angină pectorală
În funcție de simptomele prezentate de pacient, angina pectorală este clasificată ca fiind tipică, atipică sau extracardiacă
Angina pectorală tipică se caracterizează prin următoarele::
- Durere și/sau disconfort în spatele sternului, la nivelul gâtului, maxilarului, umărului sau brațului
- Simptomul este declanșat de efortul fizic sau stresul psihic
- Durerea sau disconfortul dispare în repaus sau la administrarea de nitroglicerină
Angina pectorală atipică se caracterizează prin prezența a două dintre cele trei caracteristici de mai sus.
În cazul durerii toracice care este extracardiacă, adică nu este localizată în inimă, este prezent doar unul sau posibil niciunul dintre simptomele tipice.
Opțiuni de tratament
Strategia pentru tratamentul anginei stabile a avansat foarte mult în ultimii ani. Atunci când decid asupra unei terapii, medicii sunt ghidați de mai mult decât simpla nevoie de a atenua simptomele și iau în considerare numeroși factori. Tratamentul se concentrează nu numai asupra modificărilor anormale ale vaselor de sânge, ci și asupra leziunilor suferite de mușchiul inimii. Diverse medicamente sunt utilizate pentru a atenua simptomele anginei și pentru a reduce frecvența acestora, pentru a reduce frecvența și forța contracțiilor musculare cardiace și pentru a preveni spasmele vasculare. De asemenea, acestea au și scopul de a îmbunătăți rezultatele pacienților prin prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi infarctul miocardic sau decesul. Prognosticul poate fi îmbunătățit prin medicație antitrombotică (medicamente care inhibă agregarea trombocitelor, inclusiv Aspirin® Cardio 100 mg), scăderea nivelului colesterolului rău (LDL-c) și prin terapie antioxidantă. În anumite cazuri, ar putea fi necesare intervenții suplimentare, inclusiv angioplastie (utilizarea unui cateter pentru a lărgi un vas de sânge) și intervenție chirurgicală de bypass , dar aceste proceduri nu pot fi utilizate la toată lumea.
Pacienții diabetici cu angină pectorală stabilă necesită îngrijire specială. La acești pacienți, simptomele anginei au tendința să fie foarte ușoare. Acest lucru se datorează parțial faptului că una dintre cele mai frecvente complicații ale diabetului, și anume neuropatia (pierderea funcției nervilor senzitivi) afectează adesea funcționarea sistemului cardiovascular . Acest lucru împiedică pacienții să simtă constricția toracică puternică și dureroasă care caracterizează angina pectorală, chiar dacă episoadele ischemice (perioade cu aport insuficient de oxigen) sunt detectate prin monitorizarea ECG de 24 de ore.
Ce puteți face pentru a vă îmbunătăți situația?
În primul rând, persoanele care încă fumează ar trebui să renunțe imediat la fumat.
Există dovezi clare că fumatul este cel mai important factor de risc reversibil pentru boala arterială coronariană. Renunțarea totală la fumat atenuează simptomele și îmbunătățește prognosticul.
De asemenea, ar trebui să vă verificați periodic metabolismul lipidic. Un regim alimentar sănătos poate să reducă atât nivelul de colesterol total, cât și nivelul de „colesterol rău” (LDL-c), reducând riscul de boală arterială coronariană. În plus, este mai ușor să scăpați de excesul de greutate corporală, ceea ce va îmbunătăți sănătatea inimii și a sistemului cardiovascular .
Normalizarea greutății corporale este, de asemenea, importantă, deoarece obezitatea, în special obezitatea localizată în regiunea abdominală, crește foarte mult riscul de boli cardiovasculare. Prin urmare, trebuie să vă asigurați că faceți exerciții fizice în mod regulat, ceea ce ajută la normalizarea greutății corporale. Exercițiile fizice cresc, de asemenea, capacitatea fizică a pacienților cu angină pectorală , le ameliorează simptomele, le îmbunătățesc tensiunea arterială și au un efect general pozitiv asupra metabolismului. Într-o inimă obișnuită cu exerciții fizice, circulația coronariană este mai bună, pulsul în repaus este mai mic, iar raportul între repaus și activitate este mai favorabil. Exercițiile regulate protejează și împotriva deteriorării funcției diastolice a ventriculului stâng legată de vârstă. Mai mult, vor reduce riscul de infarct și vor îmbunătăți rezultatele pacienților. Atunci când stabiliți un program de exerciții fizice, trebuie să consultați întotdeauna medicul, care vă va evalua capacitatea fizică și severitatea simptomelor, pentru a vă oferi sfaturi personalizate cu privire la nivelul recomandat de activitate fizică.
Factorii psihologici pot juca, de asemenea, un rol important în provocarea crizelor de angină pectorală. A fi diagnosticat cu angină pectorală poate provoca anxietate în sine. Există diverse tehnici de relaxare și alte metode care pot fi foarte utile pentru a face față stresului. Din păcate, mulți oameni apelează la alcool pentru a-și învinge anxietatea. În loc să rezolve problemele, alcoolul poate fi o sursă de probleme suplimentare. Există o concepție greșită frecventă că alcoolul este bun pentru inimă. În timp ce un pahar mic de vin roșu pe zi ar putea fi într-adevăr benefic, consumul regulat de cantități mari de alcool poate crește riscul diferitelor boli de inimă și este deosebit de nociv în cazul persoanelor cu hipertensiune arterială sau cu insuficiență cardiacă congestivă. Deși aportul ușor până la moderat de alcool (1-2 pahare pe zi) nu crește riscul de infarct miocardic , nivelurile > 100 g pe săptămână sunt asociate cu o mortalitate cardiovasculară mai mare.
Aspirin® Cardio 100 mg este un medicament care conține acid acetilsalicilic. Un comprimat pe zi, administrat în mod continuu, inhibă agregarea plachetară și previne astfel formarea de cheaguri de sânge care ar putea îngusta sau bloca vasele de sânge, reducând astfel riscul de infarct la pacienții cu risc crescut. Dovezile actuale susțin utilizarea unei doze zilnice de acid acetilsalicilic de 75-100 mg pentru prevenirea evenimentelor ischemice la pacienții cu boală arterială coronariană cu sau fără infarct miocardic în antecedente.
Nu neglijați această problemă. Nu așteptați să se producă leziunile.
Citiți prospectul cu informații pentru pacient sau consultați medicul sau farmacistul pentru a afla mai multe despre riscuri și efecte secundare.
Articole similare:
Indicații terapeutice ASPIRIN® CARDIO 100 mg comprimate gastrorezistente:
• pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii la care se suspectează infarct miocardic acut ,
• pentru profilaxia secundară la pacienţii cu infarct miocardic în antecedente,
• pentru profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral,
• pentru reducerea riscului de atacuri ischemice tranzitorii (AIT) şi accident vascular cerebral la pacienţii cu AIT,
• pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii cu angina pectorală stabilă şi instabilă
• pentru profilaxia trombembolismului după chirurgie vasculară sau intervenţii chirurgicale, de exemplu, PTCA (angioplastia coronariană percutanată transluminală), CABG ( bypass coronarian), endarterectomie carotidiană, şunturi arterio-venoase,
• pentru profilaxia trombozei venoase profunde şi a embolismului pulmonar după imobilizare pe termen lung, de exemplu, după intervenţie chirurgicală majoră,
• pentru reducerea riscului primar de infarct miocardic la persoanele cu factori de risc cardiovascular , de exemplu, diabet zaharat, hiperlipidemie , hipertensiune arterială , obezitate , fumat, vârsta înaintată,
• pentru inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrism coronarian.
Mod de administrare:
• Prevenirea recidivei infarctului miocardic și prevenirea atacurilor ischemice tranzitorii și a accidentului vascular cerebral: 1 comprimat gastrorezistent ASPIRIN® CARDIO 100 mg pe zi;
• Infarct miocardic acut: 1-3 comprimate gastrorezistente ASPIRIN® CARDIO 100 mg pe zi;
Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu multă apă, de preferință cu cel puțin 30 de minute înainte de masă.
Pentru tratamentul infarctului miocardic acut, primul comprimat gastrorezistent trebuie să fie sfărâmat sau mestecat și apoi înghițit.
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Acest medicament conține acid acetilsalicilic și se poate elibera fară prescripție medicală.
Citiți cu atenție prospectul. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului.
Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.
